Acasa  »  Blog  »  Cereale   »   Bolile si daunatorii culturilor de rapita

Bolile si daunatorii culturilor de rapita

lan de rapita

 

Rapita este o planta melifera, adaptata climei tarii noastre, o planta relativ rezistenta si fara mari pretentii dar care totodata are bolile, daunatorii si sensibilitatile ei.

Planta este sensibila in principal al alternanta inghet-dezghet, la perioadele prelungite de seceta si la consistenta solului.

Dintre daunatori cei mai frecventi si periculosi sunt:

Viespea rapitei (Athalia Rosae), ataca funzele rapitei in stadiul de larva. Larvele seamana oarecum cu omizile, au intre 1,5 si 18 mm lungime, au corpul cerat si o culoare cenusiu-verzuie pe lateral si neagra pe partea dorsala.

Funzele atacate de aceasta larva prezinta perforatii de forma ovala. Pagubele sunt direct-proportionale cu violenta atacului, in cazuri extreme plantele pot fi distruse in totalitate.

Combaterea acestui daunator se face prin metode chimice, apelandu-se la insecticidele din comert: Fastac 10, Decis 2,5 EC, Mospilan, Pyrinex etc.  Daca totusi, suntei partizanul agriculturii bio, atunci trebuie sa retineti faptul ca principalul pradator al viespei de rapita este carabidul Petrosthicul Vulgaris.

Gandacul lucios la rapitei (Melighetes Aetus), este o insecta de aprox. 2 mm, de culoare verzuie sau albastruie metalizat care se hrnesc cu florile rapitei, atat in stadiul de larva cat si in cel de adult.

Se combate cu pesticide din comert si se previne prin distrugerea prin incendiere a resturilor vegetale de dupa recoltare, pentru a distruge astfel ouale si larvele acestui daunator.

In fine, ultimul daunator important este gandacul rosu al rapitei, pe numele sau stiintific, Entomoscelis Adonidis. Este un gandac rosu-caramiziu, lung de aprox. 1 cm si se hraneste cu frunzele si tulpinile fragede, atat in stadiul de larva cat si ca adult.

Se combate cu insecticide puternice, prin igienizarea resturilor vegetale si tehnica asolamentului.

In afara de acesti daunatori principali, ocazional, rapita mai poate fi atacata si de paduchele cenusiu (Brevicoryne brassicae) si purecele plantelor ( Phyllotreta) iar metodele de combatere sunt aceleasi ca si cele folosite pentru insectele prezentate mai sus, in general insecticidele avand acelasi efect letal pentru a paleta larga de daunatori.

Dintre bolile rapitei, cele mai intalnite sunt:

Fomoza, numita si putregaiul negru

Este provocat de ciuperca Leptospheria Maculans si se manifesta prin aparitia unor puncte negre la nivelul tulpunilor si al frunzelor, aceste evolueaza mai apoi in ulceratii si in final in necroze.

Fomoza este una dintre cele mai intalnite afectiuni ale culturilor de rapita si in acelasi timp una dintre cele mai periculoase, putand produce pagube de pana la 40% din suprafata cultivata.

Ciuperca este favorizata de toamnele lungi si ploioase, precum si de solul lutos si rezista mai multi ani ascunsa in resturile vegetale. Din aceasta ultima cauza, este important ca orgorul sa fie curatat prin ardere de resturile vegetale, la sfarsitul perioadei de recoltare.

Ca metoda de combatere se recomanda fungicidarea de toamna, atunci cand se observa aparitia bolii si prevenirea ei prin cultivarea de soiuri rezistente.

Putregaiul alb (Sclerotinia Sclerotiorum)

Atacul se observa la baza tulpinii, unde apare o formatiune decolorata, moale si umeda, cu textura de vata. Planta atacata se ofileste treptat si in final se usuca.

Ciuperca este favorizata de densitatea mare a semintelor cultivate si de primaverile ploioase.

Pentru combatere se recomanda folosirea de fungicide in perioada de primavara si cultivarea unor soiuri rezistente. Daca intr-un an a avut loc un atac de putregai alb, atunci pe acelasi lot se vor cultiva in utmatorii 7 ani cereale, inainte de a se reveni cu o cultura de rapita.

Alternarioza

Este cauzata de doua variatii ale ciupercii Alternaria. Boala este usor de recunoscut prin petele brun-galbui care apar la nivelul frunzelor, care evolueaza apoi in ruginiu, concomitent cu uscarea portiunii afectate care devine astfel sfaramicioasa.

Alternarioza mai este denumita si patarea neagra.

Ciuperca este favorizata de verile ploioase si calde si este cu atat mai pagubitoare cu cat boala se declansaza mai aproape de perioada de recoltare.

Combaterea se face exclusiv prin tratamentele cu fungicide, unul sau doua tratamente, in functie de virulenta atacului.

Fainarea rapitei

Apare in special toamna si primavarea, cand sunt temperaturi peste medie si precipitatii putine. boala se manifesta prin aparitia, la nivelul frunzelor atacate, unor portiuni albicioase, cu “puf” care apoi devin prafuite in momentul in care ciuperca (Erysiphe Communis) ajunge la maturitate.

Combaterea se face exclusiv prin tratarea cu fungicide. Nu exista soiuri imune la fainare.

Hibrizii de porumb, avantaje
Graul - boli si daunatori
Taguri: , , .
autor: admin / data: 17 Nov 2014 / Cereale

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Aboneaza-te la newsletter:

Imediat veți primi pe mail un link de confirmare, nu uitați să îl validați!

Facebook

Ultimele comentarii

Alina rezmerita: Dores si eu 1 sticla de vin cu serpi cum pot face pentru comanda vreau mai .ulte detalii va rog...
Nush: Cam ce dimensiune ar trebui sa aibe un ghiveci ?? Câți litri?? E suficient unul de 5 litri pentru plantarea brazilor??...
Tiberius Marco: Am în gradina casei un măr cu o vârstă venerabilă, câțiva zeci de ani, poate 40, și care rodește cam în fiecar...
Andi: Puteţi cita sursa? De unde aveţi voi informaţia aceasta? Atestatele şi carnetele de producător, au fost date căt...
saracul taran: miscati-va ma milogilor mai repede cu platile alea ca noua ne scartaie osul de munca si voi dormiti pe voi , habar nu av...
x
Atentie!

NOU: lista productorilor agricoli din Romania. Primele 1000 de inregistrari sunt gratuite!
Vreau sa ma inregistrez in lista producatorilor agricoli >>>

NOU: lista firmelor agricole din Romania. Primele 1000 de inregistrari sunt gratuite!
Doresc sa inregistrez o firma agricola >>>