Vita de vie – Vitis vinifera L. – este o planta urcatoare de tip liana din familia Vitaceae. Originara din zona mediteraneana, Europa Centrala si Asia de Sud-Vest, este apreciata pentru fructele bogate in suc dulce, care sunt consumate in stare proaspata sau transformate in vin; bautura alooolica cu gust placut si proprietati exceptionale pentru sanatate.
Plantatiile de vita de vie au o isotire bogata, planta fiind atestata in analele istorice inca din secolul IV IH. Cutivarea strugurilor era o indeletrnicire veche, pe care o cunosteau si batranii greci, si romanii si popoprul egiptean. Licoarea obtinuta de la aceste fructe era considerata o bautura a zeilor si era apreciata de toata lumea, indiferent de statutul social.
Vita de vie bine ingrijita asigura struguri pentru consum in stare proaspata, transformatii in suc (must) sau fermentati (vin). Din resturile ramase in urma procesului de zdrobire si stoarcere a strugurilor se obtin si alte preparate secundare foarte apreciate: tuica si otet.
Plantatiile de vita de vie corect ingrijite pot rodi constant pentru 40-50 de ani. Ciclul viata a potgoriilor de vie se impart in trei stadii: vita tanara, vita matura si vita batrana. Cunoasterea stadiului de viata al vitei de vie este important pentru viticultor, astfel ca lucrarile de intretinerea plantatiei sa se desfasoare corespunzator.
– verificarea si indreptarea spalierelor distruse in timpul iernii;
– taierile uscate;
– legarea lastarilor si dirijarea acestora;
– aratura de primavara;
– realizarea de prasilele mecanice;
– tratamente fitosanitare specifice, in special impotriva manei, a fainarii si a putregaiului cenusiu. Aceste boli pot produce pagube extrem de importante, de aceea trebuie sa se acorde o atentie sporita prevenirii si combaterii;
– lucrarile in verde, au ca scop reglarea proceselor de crestere si rodire. Aceste procese presupun verificarea, analizarea si plivitul lastarilor; operatiunile sunt menite sa creasca productivitatea plantelor; cele mai importante lucrari in verde sunt plivitul lastarilor, ciupitul lastarilor, carnitul lastarilor, copilitul si dezfrunzitul partial.
– recoltarea ciorchinilor de struguri;
– fertilizarea solului;
– aratura de toamna.