Traditii si obiceiuri de Sfantul Andrei

Sarbatoarea Sfantului Andrei, praznuita in ultima zi a luni Noiembrie, mai este cunoscuta  ca fiind noaptea Usrsitoarelor si a Strgoilor. Cunoscut in cartile bisericesti ca fiind primul dintre propovaduitorii evangheliei crestine pe meleagurile pagane, Sfantul Andrei este si cel care a facut cunoscute tainele crestinismului in tara noastra.

Istorisirile aproape fantastice legate de minunile realizate de Sf. Andrei aduc acestui praznic un farmec mitic, aparte.

In data de 30 noiembrie,  precrestinii geti, calebrau pe Santandrei, o zeita lup, (animal sacru) temuta si respctata. Chiar daca cele doua sarbatori s-au suprapus, substratul mitic inca se mai pastreaza si astfel sarbatoarea de Sf Andrei a devenit Halloween-ul romanilor.

Se zice ca in ziua lupului, fortele malefice umblau nestigherite prin intreaga lume. Lupul, animal sacru, capata puterea de a-si intoarce capul teapan, devenea mai sprinten si mai agil, si nicio prada nu ii scapa in acea zi. Ca sa isi scape gospodaria de paguba taranii obisnuiau sa unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi, alti legau usturoi de cornele animalelor din gospodarie pentru a alunga fiara.

Din pricina lupului in ziua de Sf. Andrei nu se faceau trebuie gospodaresti in orgada, nu se raneau grajduri, nu se pieptanau animalele, nu se dadea  pomana, nu se ofera nimic cu imprumut.

Se spune ca in noaptea de Sf. Andrei animalele capatau grai omenesc, iar la miezul noptii de deschidea cerul si incepeau a umbla strigoii pe pamant. Sufletele celor morti, nelinistitie si neajunse pe taramul celalt erau aducatoare de boli, molima, grinda, suferinta si moarte.

Batranii credeau ca strigoii umblau in acea noapte pentru a face rautatii celor vii, luau coasele si limbile de melita pe care le gaseau pe afara, prin curtile oamenilor si le duceau la hotare, unde se bateau cu ele. Se mai crede ca spiritele rele dansau pe la rascrucile drumurilor pana la cantatul cocosilor.

Noaptea de Sf. Andrei era cunoscuta ca noaptea vrajilor si a farmecelor. Se spune ca fetele nemaritate isi visau ursitul, daca isi puneau sub cap boabe de grau. Tot in scopul de a-si visa ursitul fetele preparau colaci cu apa neineputa si sare timp de o saptamana.