Soiuri de mar romanesti, pomicultura

Desi in ultimii 20 de ani piata romaneasca a fost practic invadata de mere de import, soiurile romanesti sunt redescoperite de tot mai multi producatori si consumatori deopotriva.

Calitatea, valoarea economica si nu in ultimul rand patriotismul local recomanda aceste soiri pentru piata interna si pot fi lozurile castigatoare care le pot salva de la disparitie.

Care sunt acestea, ce le diferentiaza si de ce merita cultivate, sunt doar cateva dintre intrebarile la care vom incerca sa raspundem in randurile de mai jos.

Sa incepem cu cel mai cunoscut soi de mar autohton: Marul Domnesc.

Este un soi traditional, dezvoltat in Moldova, din pacate aflat azi pe cale de disparitie.  Fructele marului domnesc sunt foarte  mari (pana la 500 grame), de forma sferica dar asimetrica, zemoase, cu coaja tare, de culoare galbui-portocalie. Este un soi rezistent la frig si la conditiile de transport si depozitare.

Din pricina pielitei tari este un soi folosit mai mult pentru placinte si alte preparate, decat pentru consumul ca atare.

Ajuns la maturitate puietul de mar Domnesc dezvolta o coroana sferic-turtita.

Cretesc

Este un alt soi rustic romanesc, tot mai greu de gasit azi. Ca origine geografica marul Cretesc isi are inceputurile in Oltenia iar numele i se trage de la faptul ca fructele isi zbarcesc coaja (adica o incretesc) datorita cantitatii reduse a stratului protector de ceara de la suprafata.

Este un soi care ajunge pe rod tarziu, la 5-6 ani de la plantare dar care compenseaza aceasta carenta prin vigurozitatea arborelui.

Initial galbene, fructele devin rosii la coacere, in special pe partea expusa cel mai mult la soare. In ceea ce priveste marimea sunt mere mijlocii spre mari (100-150 grame). Au un gust racoritor, acidulat si usor astringent. Marul cretesc face parte din soiurile te toamna, coacerea incepand in luna octombrie.

Merele Patule

Denumite astfel deoarece in trecut taranii le depozitau peste iarna in fanul din patule. Este originar de pe Valea Muresului, Transilvania.

Fructele acestui soi sunt dulci si usor acidulate, cu un continut mic de zaharuri, echilibrat de ph-ul intern, motiv pentru care acest soi de mar este tolerat si de diabetici. Marimea merelor este mijlocie, culoarea galben-verzuie cu oarecare variatii.

Marul Patul este un soi de toamna care isi incepe coacerea in octombrie.

Frumos de Voinesti

Este un soi care nu are mari pretentii in ceea ce priveste solul dar care este insa vulnerabil la inghet si vant. Fructul este de marime medie (in jur de 150 grame), rotund, usor turtit. Merele acestui soi sunt dulci, suculente, cu o textura placuta si pielita fina si subtire. Cand se apropie de coacere fructele capata o culoare galbuie care se accentueaza pe masura ce se coc. Peste aceasta culoare de baza se mai poate suprapune si o culoare secundara, portocalie spre rosiatica. De asemeni

Frumosul de Voinesti intra pe rod dupa al 3 lea an, se coace prin octombrie-noiembrie si are o productie foarte buna la ha. Toate aceste calitati il recomanda pentru plantatiile cu scop comercial.

Aceasta varietate romaneasca de mar se regaseste in special in plantatiile din zona de sud a tarii, pe dealurile din apropierea Subcarpatilor Getici.

Soiul a fost produs in Statiunea de Cercetare de la Voinesti in 1953, de unde si numele cu indicatie toponimica.

Delicios de Voinesti

Este tot rezultatul cercetatorilor pomicoli de la Voinesti, insa spre deosebire de “Frumosul”, “Delicioasul” a fost obtinut pe la inceputul anilor `70.

Este un pom viguros, cu trunchi relativ drept, cu coroana sferica, este rezistent la boli si spre deosebire de Frumosul de Voinesti, si la frig (ceea ce il recomanda pentru depresiunea Ardealului si zonele din nord ale tarii).

Fructul este mare (180 grame), in forma de sfera turtita, de culoare galben-verzuie, cu gust placut si aroma puternica, desi cu o coaja putin cam tare.

Este un soi foarte profitabil avand in vedere rezistenta la boli si la transport, calitatea si aspectul fructelor, precum si productivitatea foarte mare.

Soiul de mar Radasani

Obtinut prin anii `70 in localitatea de la care isi trage numele, marul de Radasani este un pom semi-viguros, cu o coroana sferica si care intra pe rod din anul 4. Este rezistent la frig si boli.

Fructele sunt destul de mari, intre 150 si 200 grame, cu o coaja care la maturitate capata o culoare galbui-rosiatica (mai mult rosu decat galben). Merele din acest soi sunt dulci, crocante si bogate in vitamina C.

Intrarea tarzie pe rod este compensata oarecum de faptul ca fructele incep sa se coaca destul de timpuriu, in septembrie.

Rezistenta sporita la ger il recomanda pentru zonele de nord ale Romaniei, de altfel este un soi intalnit cu precadere in Moldova.

Ardeleanul

Soiul de mar Ardelean a fost obtinut de agronomul Stefan Oprea la Cluj in anii `60. Este un pom de dimensiuni medii, cu o coroana piramidala si productivitate mare.

Fructele sunt de dimensiuni mijlocii (in medie 150 g), la maturitate capata o culoare purpurie, lucioasa din pricipa purinei.Au un gust dulce-acrisor.

Spre deosebire de soiurile prezentate anterior, marul Ardelean este ceva mai pretentios in culturile de tip plantatie, de aceea se recomanda tehnici de cultura intensiva.

Ca multe dintre soiurile romanesti perioada de coacere este in lunile septembrie-noiembrie.